Poziția ta nu definește în totalitate cât de influent ești.
Fiecare cuvânt pe care îl folosești la locul de muncă, în conversațiile cu colegii și superiorii, transmite diverse aspecte ale personalității tale – de la nivelul de încredere în tine și disponibilitatea de a-ți asuma responsabilități, până la profunzimea cunoștințelor tale. Uneori, tocmai verbele – cuvintele pline de acțiune care ar trebui să impulsioneze comunicarea – pot să încetinească progresul tău.
De ce? Pentru că folosirea excesivă a anumitor „cuvinte slabe” te poate face să pari nesigur și lipsit de putere în ochii celor din jur. Aceste expresii reduc capacitatea ta de a influența și sugerează interlocutorilor, fie că sunt lideri sau colegi, că nu ești întru totul convins de tine. Astfel, deși la orice loc de muncă există momente de nesiguranță, este esențial să-ți cureți discursul de aceste verbe și expresii slabe.
„Cred că…”
Cine dintre noi nu folosește expresia „Cred că…”? Poate că un coleg spune într-o ședință: „Cred că ar trebui să accelerăm implementarea acestui proiect”, iar șeful răspunde: „Cred că e o idee excelentă”. Pare inofensiv, nu?
Problema cu „cred că” este că sună nehotărât. Încet-încet, slăbește forța frazei în care este inclus. A gândi înseamnă a reflecta, a analiza argumentele pro și contra, iar interlocutorii tăi știu asta. Astfel, folosind „cred că”, transmiți mesajul că încă analizezi poziția ta, că nu ești sigur pe ceea ce spui.
În conversațiile obișnuite, „cred că” poate trece neobservat, însă la locul de muncă este recomandat să îl eviți. Chiar dacă nu interzicem folosirea lui complet („Cred că voi încerca pizza la prânz” este acceptabil), în context profesional e de preferat să spui direct: „Este o idee excelentă” sau „Propunere foarte bună”. Dacă îți este dificil, poți folosi alternative mai sigure, de exemplu: „Sunt sigur/ă că acesta este un plan grozav!”
„Am nevoie de…”
Când șeful spune „Am nevoie rapid de raportul tău”, acest lucru îi diminuează autoritatea. Cuvântul „nevoie” arată dependența vorbitorului față de interlocutor și dă impresia de lipsă de control, transformând un ordin într-o cerere sfioasă. Una dintre situații când am auzit un vicepreședinte spunând unei subalterne „Am nevoie să faci ceva pentru mine” – aceste două cuvinte au făcut ca o comandă să pară o rugăminte emoțională.
Expresia „am nevoie” te poziționează ca un solicitant slab. Pentru a părea mai sigur pe tine, înlocuiește-o cu o formulare politicoasă și convingătoare, cum ar fi: „Te rog să pregătești acest raport pentru vinerea viitoare.”
„Vreau…”
„Vreau…” este similar cu „am nevoie de…”, sugerând o lipsă sau un deficit. De exemplu, dacă un șef îi spune unui angajat „Vreau să te străduiești mai mult pe viitor”, înseamnă că nu obține ce se așteaptă – iar asta, probabil, este adevărat. Modalitatea mai eficientă este să evidențiezi un fapt concret: „Raportul tău ar putea fi mai informativ”. Astfel, responsabilitatea revine angajatului care devine conștient de neajunsuri.
De asemenea, dacă îi spui șefului „Vreau o mărire de salariu”, faci o declarație emoțională care arată nesiguranță că meriți această creștere. În astfel de situații, este mai bine să folosești termeni convingători („Consider că” sau „Cred că”) și să-ți susții punctul cu argumente clare: „Performanțele mele s-au îmbunătățit considerabil în ultimul an, iar eu cred că merit această mărire salarială.”
„Presupun”
Când spunem „presupun”, sugerăm îndoieli. Am auzit odată președintele consiliului de directori spunând: „Presupun că veniturile companiei vor fi mai mari anul acesta față de anul trecut”. Această declarație nu transmite nici măcar o umbră de încredere, chiar dacă el chiar o avea.
Există multe moduri de a exprima același lucru mai hotărât: „Ne așteptăm ca veniturile din acest an să depășească pe cele de anul trecut” sau „Rezultatele noastre vor fi mai bune decât în anul precedent”. Dacă nu ești convins pe deplin, e normal. Nimeni nu poate prevedea viitorul. Important este să nu minți sau să exagerezi. În loc să folosești frecvent „presupun” și „probabil”, alege cuvinte mai convingătoare, disponibile în situația respectivă.
„Sper…”
Mulți lideri încep declarațiile cu „Sper”: „Sper să vindem această lot” sau „Sper să negociem un contract avantajos”. În loc să inspire încredere, liderii care folosesc „sper” par mai degrabă să se roage pentru succes, iar cuvântul sugerează că ei nu controlează cu adevărat rezultatul.
Ce poți folosi în loc? În loc să spui că „speri” că echipa va încheia contractul, spune: „Aștept cu încredere încheierea negocierilor cu succes” sau „Știu că veți face tot posibilul”. Aceste fraze sunt mult mai puternice, înălțând moralul și demonstrând încrederea ta în echipă, nu îndoiala.
„Probabil”
Imaginează-ți că bei o cafea cu un coleg, care te întreabă dacă vei participa la o ședință viitoare. Dacă răspunzi „Probabil”, arăți clar că nu ești prea entuziasmat și nu ești interesat prea mult de subiect.
Dacă arăți constant lipsă de interes prin astfel de cuvinte, nu-ți vei câștiga autoritatea sau influența, indiferent unde lucrezi. În schimb, când primești o astfel de întrebare, răspunde într-un mod care arată interes față de subiect, chiar dacă nu față de întreaga ședință: „Da, cu siguranță voi fi acolo – sunt curios să ascult ce spune conducerea.”
Poate ți se pare că aceste cuvinte nu sunt importante, însă în mediul profesional orice mesaj se răspândește rapid, iar atitudinea transmisă de cuvinte va afecta reputația și influența ta pe termen lung.
Limba este cel mai puternic și universal instrument în interacțiunea cu ceilalți. Micile expresii prezentate în acest articol pot influența disproporționat modul în care ești perceput și poziția ta de lider, tocmai pentru că le folosești frecvent. Elimină cele șase cuvinte „slabe” din vocabularul tău profesional și vei observa rapid cum crește influența ta asupra colegilor și încrederea în tine.
